venerdì, gennaio 26, 2007

Joaca de-a inima

Bate, şi eu ştiu că bate şi vreau eu să bată.
Bate şi-o aud întruna şi nu mai vreau să bată
De fiecare dată, ca-ntâia dată.
De fiecare dată, ca ultima dată.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră,
ca miezul pietrei, de-ar bătea miezul de piatră.
Nimeni n-a văzut-o niciodată.
Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată...
Ea bate,şi eu ştiu că bate, şi vreau eu să bată.
O aud întruna, până nu mai vreau să bată.
Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată,
un singur bloc de piatră nedespicată. (NS)

........................................................................................

Doare, şi eu ştiu că doare şi vreau eu să doară.
Doare şi-o aud întruna şi nu mai vreau să doară
De fiecare dată, ca-ntâia dată.
De fiecare dată, ca ultima dată.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră,
ca miezul pietrei, de-ar durea miezul de piatră.
Nimeni n-a văzut-o niciodată.
Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată...
Ea doare, şi eu ştiu că doare, şi vreau eu să doară.
O aud întruna, până nu mai vreau să doară.
Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată,
un singur bloc de piatră nedespicată.

.............................................................................................

Iubește, şi eu ştiu că iubește şi vreau eu să iubească.
Iubește şi-o aud întruna şi nu mai vreau să iubească
De fiecare dată, ca-ntâia dată.
De fiecare dată, ca ultima dată.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră,
ca miezul pietrei, de-ar iubi miezul de piatră.
Nimeni n-a văzut-o niciodată.
Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată...
Ea iubește, şi eu ştiu că iubește, şi vreau eu să iubească.
O aud întruna, până nu mai vreau să iubească.
Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată,
un singur bloc de piatră nedespicată.

.....................................................................................................

Învață, şi eu ştiu că învață şi vreau eu să învețe.
Învață şi-o aud întruna şi nu mai vreau să învețe
De fiecare dată, ca-ntâia dată.
De fiecare dată, ca ultima dată.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră,
ca miezul pietrei, de-ar învăța miezul de piatră.
Nimeni n-a văzut-o niciodată.
Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată...
Ea învață, şi eu ştiu că învață, şi vreau eu să învețe.
O aud întruna, până nu mai vreau să învețe.
Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată,
un singur bloc de piatră nedespicată.